Stresul face parte din viața noastră de zi cu zi. Fie că vorbim despre termene limită la job, facturi de plătit, trafic sufocant sau probleme personale, fiecare bărbat a simțit presiunea pe umeri. Dar întrebarea esențială este: poate stresul să te afecteze cu adevărat?

Răspunsul este da. Când stresul este de scurtă durată, corpul tău se mobilizează și te ajută să faci față situațiilor dificile. Însă atunci când stresul devine cronic (adică zilnic, repetitiv și necontrolat) efectele sale se transformă în probleme de sănătate serioase: diabet, boli cardiovasculare, tulburări digestive, anxietate sau depresie.

Specialiștii fac o diferență clară între două tipuri de stres:

1. Eustres – stresul „bun”, care te motivează, te ține alert și te ajută să rezolvi probleme.

2. Distres – stresul „rău”, constant, care îți consumă energia, îți tulbură somnul și îți afectează sănătatea.

Cum funcționează stresul în corpul tău

Când treci printr-o situație tensionată, organismul activează răspunsul „luptă sau fugi”. Aceasta este o reacție naturală, moștenită din vremurile când oamenii trebuiau să se apere de pericole reale.

1. Se activează sistemul nervos simpatic;

2. Se eliberează adrenalină și cortizol (hormonii stresului);

3. Corpul se pregătește pentru acțiune: crește ritmul cardiac, tensiunea arterială și nivelul de glucoză din sânge pentru a alimenta mușchii.

Efectele stresului cronic asupra sănătății

Probleme emoționale și comportamentale

1. Anxietate și neliniște permanentă;

2. Iritabilitate crescută;

3. Atacuri de panică;

4. Lipsă de concentrare și productivitate scăzută;

5. Tristețe constantă.

Simptome fizice

1. Oboseală cronică și epuizare;

2. Palpitații, tensiune arterială ridicată;

3. Dureri în piept sau senzație de sufocare;

4. Amețeli și dureri de cap persistente;

5. Probleme digestive (arsuri gastrice, diaree, constipație);

6. Tensiune musculară, dureri de spate și umeri încordați;

7. Imunitate scăzută (răcești mai ușor, te refaci mai greu după răceli).

Afecțiuni pe termen lung

1. Diabet de tip 2. Stresul afectează modul în care corpul procesează zahărul.

2. Boli cardiovasculare, cum ar hipertensiune, infarct, accident vascular.

3. Tulburări digestive cronice

4. Tulburări de somn (insomnie și oboseală constantă).

Cum îți dai seama că stresul te controlează

1. Îți este greu să adormi sau te trezești obosit;

2. Ai dureri de cap frecvente sau ți se strânge stomacul înainte de o prezentare;

3. Simți nevoia să mănânci mult sau să bei pentru a te calma;

4. Devii irascibil chiar și pentru lucruri mărunte;

5. Ai început să eviți activitățile care altădată îți plăceau.

Strategii practice pentru a reduce stresul

Gestionarea stresului începe cu o alimentație corectă. Redu consumul de cafea, energizante și zahăr. Pune accent pe proteine, legume și alimente bogate în magneziu. La fel de importantă este mișcarea zilnică. Fie că vorbim de o plimbare, antrenamente simple sau exerciții de stretching, toate aceatea sunt benefice, deoarece stimulează eliberarea endorfinelor și relaxează corpul.

Somnul rămâne cel mai bun aliat împotriva stresului. O rutină de seară și un program constant de odihnă îți oferă energia necesară pentru a face față provocărilor. În plus, stabilește limite clare: nu trebuie să accepți orice responsabilitate. Sprijinul celor apropiați completează acest tablou. Discuțiile cu familia sau prietenii reduc presiunea și îți dau echilibru.

Stresul nu poate fi eliminat complet din viață și nici nu ar trebui. Un anumit nivel de stres ne ține alerți și motivați, dar atunci când devine cronic, îți poate afecta sănătatea. Cheia este echilibrul: învață să îți gestionezi energia, să îți protejezi timpul și să ai grijă de corpul și mintea ta.

Ține minte: un bărbat puternic nu este cel care nu simte stres, ci cel care știe să îl gestioneze inteligent.